În primele noastre zile prin Oman am reușit să vedem capitala, am reușit să vedem peisaje, acum îmi doream neapărat să vedem oameni. Și unde poți găsi cea mai mare adunare, dacă nu la o piață? Motiv pentru care am facut programul în așa fel încât vineri dimineața să fim la Nizwa.
De câteva secole oameni din tot Omanul se trezesc cu noaptea în cap ca să ajungă în dimineața zilei de vineri la “Piața de capre”. Am făcut și noi la fel, dar nu pentru că ne doream să cumpărăm ceva anume, ci pentru că am știut că aici vom avea parte de o imagine grozavă a oamenilor și tradițiilor locale.
Deși Piața de Capre își păstrează autenticitatea și pentru faptul că nu este o atracție turistică în adevăratul sens al cuvântului, eu cred că nicăieri nu puteam simți mai bine vibe-ul locului decât aici și că nu am greșit deloc că am venit. Ca să ajungem la timp am sărit peste micul dejun și, deși abia mijiseră zorile, am plecat și noi încolo. Licitația de capre începe la ora 6, cea de vaci la ora 7 și dacă ajungi după ora 9 ai toate șansele să nu mai “prinzi” nimic… Mașini uriașe de teren se îndreptau spre târg. Îmi amintesc senzația pe care am avut-o când am oprit la semafor lângă un SUV urias. Eu, din micuța noastră Toyota, mă uitam în sus spre monstrulețul cu motor de 5,8 l.
Parcarea imensă din fața souq‑ului era plină de astfel bolizi, din care coborau bărbați în dishdasha imaculate. Trecem de poarta uriașă de lemn și mergem în direcția în care se îndreaptă toți – deși asta înseamnă că ignorăm zona în care se vând legume și păsări. Și ajungem în mijlocul evenimentelor.
Sub un acoperiș rotund, zeci de omanezi stau pe bănci sau pe jos, în cerc. Ei sunt potențialii cumpărători și cei care vor licita, dacă văd ceva interesant. Prin fața lor trec, duse în lanț, capre, oi, vaci și tauri, de negustori care își prezintă cu voce tare marfa și așteaptă să audă prețul dorit de la un mușteriu. Și când se întâmplă asta cei doi bat palma, afacerea e încheiată și animalele sunt urcate în mașinile pe care le admiram de dimineață în parcare.
Încetul cu încetul forfota dispare. Mă bucur tare că am ajuns! Deși toate nopțile în Oman au fost scurte și toate zilele au început devreme, ca să vedem cât mai mult, nu-mi pare rău că vom ajunge acasă obosiți. Așa că tragem și mai mult de ziua care abia a început și ne îndreptăm spre Souq-ul înțesat de toate mărfurile posibile. Arme, bijuterii, obiecte din argint, alimente, condimente, parfumuri, haine tradiționale, vase de lut, fructe – pe toate le găsești în magazinele ticsite. Atmosfera e plăcută. Fără să simțim vreo presiune de a cumpăra din partea vânzătorilor, petrecem și aici câteva ore înainte de a ne îndrepta spre Fortul din Nizwa.
2 Comments
Ioana · 19/12/2022 at 1:10 pm
Foarte frumos!
Zeno · 19/12/2022 at 4:08 pm
Da, a fost frumos prin faptul că am găsit o atmosferă foarte autentică 😊