Giola, piscina sirenelor - ThassosAutor & foto Sorin Lazar (Ja Ja Bin), scris la data 15 Septembrie 2015

  •  
(200 voturi)

Nu ştiu dacă cineva crede în existenţa sirenelor, dar, locul despre care am să creionez acum pare a fi rupt din poveştile pline de mister cu… frumoasele sirene. De fapt, întâmplător am auzit că aşa i se spune. Şi pe bună dreptate cred că, Giola, îşi merită această comparaţie.
Giola este o piscină construită de natură, cu suflet şi multă iubire. Este o minune. Un loc în care m-am simţit ca în Odiseea lui Homer. Aşa cum regele Odiseu (Ulise) a trecut prin atâtea peripeţii, dacă îmi permit vechii antici să le spun aşa, cam aşa a fost şi cu mine şi prietenii mei. 
Călătoria până la minunea din Thassos nu a fost deloc uşoară. Nicidecum. O, vai, dar merită! A rămas ascunsă în cel mai cald colţ al sufletului şi îmi umple inima de bucurie ori de câte ori îmi amintesc. Spuneam că este greu să ajungi acolo. Am fost patru muschetari: toţi pentru unul şi unul pentru toţi. Caii au fost înlocuiţi cu o maşină. Comod, cu aer condiţionat, cu apă şi în costume de baie… aşa am plecat. Să nu vă gândiţi la vreun indicator. Aşa cum sirenele se arătau rar şi nu oricui, cam aşa a fost şi cu Giola. Nu există prea multe indicii. Cu o hartă în mână şi puţin instinct aşa am mers noi la piscină.
Este situată în dreptul localităţii Astris între Potos si Mănăstirea arhanghelul Mihail. După ce ne-am rătăcit de mai multe ori, am găsit într-un final aleea pe care trebuia să intrăm. O alee cu grădini de măslini, de o parte şi de alta. Veseli că am găsit în sfârşit drumul spre Giola, veseli că vom merge cu maşina.
Filmul s-a rupt într-o fracţiune de secundă. Nu, Giola nu acceptă vizitele cu maşina. Drumul este mult prea abrupt, motiv pentru care ne-am luat prosoapele pe post de umbrele şi o sticlă cu apă. Neinspiraţi. De fapt, fiecare trebuia să aibă sticla lui. Dar cine s-ar fi gândit, ca în melodie Drumul e lung… şi până la tine… mai este mult. Am urcat şi am urcat. La început nimic ieşit din comun. Dar capătul parcă nu se mai vedea, iar noi urcam şi iar urcam. O luptă cu soarele, o călătorie asemănătoare cu una în deşert. Ce bune ar fi fost nişte cămile. Dar eram în Grecia, pe un drum greu de urcat, pe alocuri nisip, stânci, bolovani, măslini şi câteva capre. Singurul lucru bun era că apăreau deja mici indicaţii: bolovani vopsiţi cu albastru şi câteva săgeţi care ne spuneau… Giola. Iar dorinţa noastră era şi mai mare. Noi vroiam piscina. Am urcat destul ca apoi să coborâm. Iar drumul era şi mai abrupt. Şlapii plini de ţărână abia mai făceau faţă. Eu m-am proptit de ce am putut şi cum am putut. Periculos să o iei la vale. Ne aşteptam pe rând şi ne strigam unul pe altul. „Giola e deviza noastră”. Pe o temperatură trecută cu mult de 30 de grade şi cu un soare care nu iartă. Iar rezervele de apă se duceau. În zare se vedea marea, semn că eram aproape. 
imagine
imagine
Dar, abia o distingeam, simţeam că privirea mea nu îmi mai aparţine, ardea. Iar inima trepida. Era musai să fac o pauză. Numai un gând aveam: să mă arunc în piscina sirenelor. Această Giola pretenţioasă. Şi am avut o revelaţie…toţi. 
imagine
Câţiva turişti rătăciţi, ca şi noi, stăteau mulţumiţi la soare. Fericiţi! Giola era parte din ziua lor. Doar câţiva paşi ne mai despărţeau şi pe noi de piscina noastră. Doar câţiva. O formă ovaloidă, îmbrăţişată de mare, încununată cu o plajă din piatră, Giola este regină. 
imagine
imagine
Are apa ei care nu ştiu de unde vine. Este linişte şi nu se aude decât un singur cântec al mării acompaniat în surdină de sirene. O poveste antică, un loc în care poate şi Ulise a poposit câteva ore. Apa din piscină este adâncă, poţi să faci o baie dar noi nu am vrut să deranjăm în niciun fel măreţia naturii. Doar câţiva peştişori înotau iar aricii de mare străjuiau regina Giola. Noi am preferat să o pozăm din toate unghiurile. 
imagine
imagine
imagine
Am stat la soare şi ne-am tras sufletul. Valurile ne stropeau iar briza ne oferea răcoare din plin. Lipsea ce-i drept limonada cu gheaţă. Lipsea paharul cu apă rece. Dar merită este un loc pe care cu siguranţă nu îl mai vezi nicăieri. Este locul care m-a ajutat pentru o jumătate de oră să nu mă mai gândesc la nimic… Doar am respirat aerul parcă binecuvântat şi am îmbrăţişat frumoasa Giola.
Giola nu este doar o plaja, este o lagună naturală sculptată în roci. Arata ca o piscina cu dimensiunile 2Ox15 metri. Daca decideți să vizitaţi Giola pentru o baie, va rugam sa reţineţi că va trebui să aveţi prosoape la dvs, sa le puneți pe stânci, deoarece nu exista nisip... Acest fenomen natural este situat lângă Astris.
Pentru a ajunge la ea, trebuie sa parcurgeți un drum 3-4 km cu mașina iar restul pe jos. Mai jos am încercat sa descriem modul de a ajunge acolo. Conducând dinspre Limenaria spre Astris, urmati drumul până când veți ajunge la Hotelul Aeria Astris. După 100 de metri, veţi vedea un semn care spune "Sirene Studios" pe dreapta. Drumul este puțin dificil şi neasfaltat, dar nu va faceți griji despre asta, daca conduceți atent, nimic nu se va întâmpla cu mașina dumneavoastră.
Deci, porniți de la semnul de stop şi drumul neasfaltat, urmați cursul de drum pentru aproximativ 2-3 km si veți ajunge la o suprafața mica cu copaci,aici puteți lăsa mașina. În această parte veți vedea, de asemenea, o mica casa din piatra şi cărămida poate fi Ghidul tău. Acum va trebui sa mergeți în jos spre mare, veți vedea săgeți pictate pe pietre. În curând veți vedea stâncile şi Giola, seamănă cu un ochi mare care va monitorizează.

Autor & foto Sorin Lazar (Ja Ja Bin)


Taguri: Giola piscina sirenelor Thassos Grecia


Voteaza acest articol:

<< back citeste toate articolele acestui utilizator
0 comentarii adauga comentariul tau
Nici un comentariu.

 
Nickname:
Email:
Comentariu:
Cod de securitate:
maptcha + maptcha =