Gradina Cismigiuscris de: Mihaela Rogozan la data 18 Ianuarie 2013

  •  
(130 voturi)

Este cea mai veche si cea mai cunoscuta gradina publica din Bucuresti, este delimitata de Bd. Regina Elisabeta, Bd. Schitu Magureanu, Colegiul National “Gheorghe Lazar”, Bd. Stirbei Voda, Palatul Kretulescu si Piata Valter Maracineanu.
Initial, gradina a avut o intindere de 17 ha, mai mare decat cea actuala, locul fiind cunoscut sub denumirea de “Balta lui Dura Negutatorul” pentru ca aici se afla o balta maloasa, cu izvoare subterane, atestata in documente inca din timpul lui Matei Basarab.
In 1779, Alexandru Ipsilanti  da ordin sa se construiasca o cismea care se gaseste si astazi la intrarea dinspre Bd. Stirbei Voda. In spatele cismelei si-a ridicat casa Dumitru Sugiuli-basa, dregatorul care se ocupa de construirea cismelelor din Bucuresti, acesta era cunoscut ca “marele cismigiu”, de la numele lui deriva toponimul care s-a impus la inceputul sec. XIX.

imagine

imagine

imagine

imagine

Balta era un focar de infectie in mijlocul orasului si exista permanent riscul inundatiilor, iar reputatia ei nu era una buna. De aceea in 1830 gen. Pavel Kiseleff a cerut asanarea baltii si transformarea terenului intr-o gradina publica. Acest lucru a fost posibil abia in timpul domniei lui Gheorghe Bibescu cand terenul pe care se afla balta a fost cumparat de primarie. Arhitectul care s-a ocupat de amenajarea gradinii a fost Carl Friedrich Wilhelm Mayer, iar lucrarile de amenajare, care au durat sapte ani au constat in plantarea a peste 30000 de arbori indigeni (castani si nuci), transformarea baltii intr-un lac  cu instalatii de canalizare, pentru a putea fi golita si curatata, iar in mijlocul acesteia a fost instalata o fantana arteziana. Au fost realizate grote artificiale, covoare florale si poduri, iar in 1852 gradina a fost imprejmuita cu gard, au fost montate banci (lavite) din lemn de stejar. Pe timpul iernii lacul devenea un imens patinoar.
imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

Dupa amenajare, gradina era locul de promenada preferat al bucurestenilor, care se delectau cu muzica militara, tarafuri lautaresti  si reperezentatii ale actorilor ambulanti.
imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

La inceputul sec. XX, municipalitatea a apelat la serviciile arh. peisagist Francisc Rebuhn pentru reamenajarea gradinii. Acesta reinterpreteaza planul initial a lui Mayer, dand forma actuala a gradinii prin imbinarea stilului francez -aleea de parada, peluzele cu flori- cu cele ale arhitecturii peisagiste- amenajari in stil romantic cu ruine, stanci artificiale, poduri, insule- si a amenajat terenul pe axa N-S, a adus pesti exotici, lebede, pelicani, iar mai tarziu a fost infiintata o gradina zoologica.
imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

Spre sfarsitul secolului al XIX-lea a fost montat la intrarea principala in Cismigiu, vizavi de Primarie, unul dintre primele chioscuri de ziare din capitala. Chioscul poate fi admirat si astazi la intrarea de pe latura din dreapta a gradinii.
imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

imagine

In partea dinspre Bd. Regina Elisabeta a fost amenajat, intr-un spatiu plin de vegetatie Rondul Roman. Acesta a fost inaugurat in 1943 si adaposteste busturi cioplite in piatra  a marilor oameni de cultura din Romania: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu. Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, George Cosbuc, St.O.Iosif, Ion Creanga, Al. Vlahuta, Duiliu Zamfirescu, B.P.Hasdeu, N.Balcescu, V.Alecsandri.
imagine

imagine

imagine

imagine

Autor: Mihaela Rogozan


Taguri: Gradina Cismigiu amintiri parcul Cismigiu


Voteaza acest articol:

<< back citeste toate articolele acestui utilizator
1 comentarii adauga comentariul tau
lara a scris pe 21 Ianuarie 2013, ora 14:44
SUPERBA fotografia cu pasarile!!!

 
Nickname:
Email:
Comentariu:
Cod de securitate:
maptcha + maptcha =