Vacanta in Elche, Spania scris de Alin Cristea la data 13 August 2011

  •  
(504 voturi)

Vara se apropia cu pasi repezi si gandul ca voi pleca in Spania, pentru o perioada de trei saptamani imi incoltise deja in minte. Elche era destinatia perfecta pentru a schimba Bucurestiul cu un loc linistit si verde pret de cateva saptamani. In plus satisfactia revederii unor chipuri cunoscute era ca o bomboana pe tort. Elche este amplasamentul vestitei plantatii de palmieri. Crangul de palmieri din oras a fost inscris in anul 2.000 pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Asadar liniste si pace, Marea Mediterana la doar un sfert de ora de mers cu masina, palmieri cat cuprinde... Erau toate ingredientele unei vacante reusite.

imagine

Am luat avionul ce avea ca destinatie Valencia, orasul spaniol situat la 2.253,60 km. de Bucuresti si de acolo doua ore de mers cu masina pana in Elche. Pe drum nimic deosebit, o autostrada nesfarsita si in jurul ei pamantul spaniol arid, parca lipsit de viata. Ici-colo o planta doua incercau sa prinda viata in solul maroniu. Imi semana cu un desert. La intrarea in oras parca am intrat intr-un parc bine conservat, locul respectiv parea desprins din alta lume fata de ce vazusem pana atunci. Strazile aerisite imi dadeau sentimentul de libertate si... foarte multi palmieri, cat vedeai cu ochii.
imagine

imagine

Prima zi a trecut repede,cum era de asteptat. Oboseala acumulata pe drum si-a spus cuvantul. Am dormit bustean. M-am trezit confuz. Aveam multe idei si multe locuri in care vroiam sa fiu deodata. Primul lucru pe care l-am facut a fost sa vizitez parcul central din oras, cel mai mare de altfel. Acolo foarte multi oameni care faceau sport, oameni care alergau. Aproape ca m-am simtit ciudat sa fiu printre putinii care se plimbau. Eu eram acolo sa admir! Frumusetea locului era rapitoare. Era un fel de tara a palmierilor. Acelasi sol maroniu insa, iti colora ciorapii doar daca faceai mai multi pasi prin parc. Am pierdut cateva ceasuri prin parc, apoi am hoinarit prin oras pana s-a inserat.
imagine

imagine

imagine

Altfel, orasul este destul de cald (la propriu si figurat), oamenii destul de primitori, plin de terase dornice sa te aiba in preajma. Mie-mi pare genul de oras tipic de vacanta-linistit si colorat, unde localnicii par extrem de obisnuiti cu prezenta turistilor printre ei an de an. Odata cu seara se lasa si linistea asupra orasului. Gasesti si locuri unde poti sa iti consumi seara altfel decat in casa, in baruri, pub-uri, cateva cluburi, dar parca si acolo e un sentiment de relaxare mai degraba decat de zbenguiala. Pe strada lumea se misca-n reluare. Asta e senzatia daca compari cu Bucurestiul si strazile sale. Magazine multe si felurite prin centrul orasului. Acestea parca sunt cele mai animate pe timpul zilei.
imagine

Legat,de turisti,un amanunt important: erau foarte multi englezi. Populau terasele orasului seara,vorbeau foarte tare. Tipic. Dimineata mai zareai cate unul dormind pe bancile parcului. Barbati albiciosi, majoritatea rasi in cap, cu tricouri albe cu insemnele nationalei Angliei pe ei. Imi aduc aminte de fanii englezi prezenti pe la vreo cupa mondiala, unde joaca Anglia. Genul de oameni care vin primii si pleaca ultimii. Neinteresati de aspectul lor sau impresia pe care o lasa. Atata timp cat barul respectiv are provizii serioase de bere e totul in regula. Vin imbracati cu un tricou si o pereche de blugi, fara bagaje dupa ei, dar in vacanta. De ce sa se complice? Dar ce e cel mai important e ca au un portofel durduliu in buzunar. Lira e la putere, asa pare ca se simt si ei. Am vazut si romani destui. Din pacate cersetorii din coltul strazii n-au lipsit. De mirat era daca mergeai in Spania si nu dadeai de romani. Asta era o stire!
Auzisem cate ceva despre un Safari aflat la iesirea din oras. Curiozitatea m-a impins intr-acolo si am pasit cu incredere. Cu incredere pana am intrat intr-un magazin de suveniruri, aflat la poarta de intrare in safari. Acolo un pui de aligator se plimba printre ceilalti aligatori de plus. I-am semnalat unei doamne de-a locului, care s-a grabit sa ma linisteasca ca totul e-n regula, dupa care a luat aligatorul in brate si mi-a aratat ca avea un snur in jurul gurii. Cei de la safari erau cam singurii din oras care mai rupeau o boaba de engleza. In rest pe unde intrai ti-era foarte greu sa te intelegi cu localnicii daca nu stiai spaniola. Mi-am luat bilet, pe care am dat 23 de euro, dupa care am fost poftiti intr-o masinuta-trenulet care avea sa ne plimbe pe langa fel si fel de animale. Am facut turul parcului. Am vazut destule animale, dar nu a fost chiar ce ma asteptam. Ma gandeam ca o sa ne plimbam fix pe langa lei, tigrii si alti pradatori. Asta am si facut doar ca erau in niste tarcuri. Siguranta pe primul plan se pare. Adrenalina mai poate astepta.
imagine

imagine

imagine

imagine

Restul zilelor le-am petrecut la umbra parcului din oras, a teraselor din imediata apropiere, delectandu-mi ochii cu frumusetea locului. Zilele au trecut repede, din pacate. Spre final simteam nevoia sa mai vizitez un loc, sa mai vad cate ceva .Nu ma saturasem. Incepuse sa imi placa din ce in ce mai mult in Elche.
Cu cateva zile inainte sa plec am vazut intamplator un anunt in oras ca avea sa se organizeze o corida in apropierea marii. Mai aveam deja doar cateva zile de stat in Spania si am decis sa nu pierd acest eveniment. O coada de 10 metri ne-a izbit la intrare. Spectacolul mai mult decat interesant, niste tauri imblanziti sub ochii nostrii, costume frumoase, adrenalina. Toate creau o imagine memorabila, pe care nu cred ca am s-o uit prea curand. Si daca tot am ajuns in Elche era imposibil sa nu fi vizitat o adevarata atractie turistica, pe care am lasat-o pe final: El Huerto del Cura, unde am descoperit “palmierul imperial”. Numele sau se datoreaza Elisabetei de Wittelsbach, cunoscuta mai ales sub numele de Sissi, Imparateasa Austriei cand aceasta a vizitat gradina in 1894. Palmierul in varsta de peste 165 de ani este unic datorita faptului ca din trunchi cresc opt brate ce se inalta ca un adevarat candelabru. Una peste alta, Elche este o adevarata sursa de incarcare a bateriilor, un loc exotic unde inveti istoria la umbra palmierilor si le oferi ochilor tot ce isi putea dori.

Autor&foto Alin Cristea


Taguri: Elche Spania palmieri safari El Huerto del Cura UNESCO


Voteaza acest articol:

<< back citeste toate articolele acestui utilizator
3 comentarii adauga comentariul tau
Oana a scris pe 15 August 2011, ora 09:47
UN oras incantator, curat, oameni primitori, Se pare ca ai avut un timp frumos,,, Ma bucur ca ti a placut Elche, totusi vad ca ai vizitat si ALicante din primele poze, Cu siguranta ai remarcat alt iz de viata in Alicante, unde oamenii nu par sa se miste in reluare:)Probabil ai observat reluarea lor mai ales in trafic! Te mai asteptam in ELche:)
Andra a scris pe 15 August 2011, ora 18:22
Wow! Eu stau in Elche de 10 ani, dar dupa descrierea ce mi-ai facut-o, mie imi vine sa merg sa vad...! :)
dragos a scris pe 10 Mai 2013, ora 09:56
Am fost si eu de doua ori in Elche si in Alicante. Superbe orase, iar descrierea facuta este pe masura. Un singur mare minus a fost. A trebuit sa ma intorc in Romania si vai de mine, ....... . Oricum , sper ca nu pentru mult timp, penru ca mi-au placut acele locuri atat de mult incat am hotarat sa-mi mut resedinta in Elche sau Alicante. Sa vedem. Oricum, recomand tuturor sa viziteze aceste doua orase. Se merita.

 
Nickname:
Email:
Comentariu:
Cod de securitate:
maptcha + maptcha =